Am câştigat războiul împotriva cancerului?

În anul 1971 Richard Nixon a pornit „războiul împotriva cancerului” prin semnarea National Cancer Act.

În cei 44 de ani ce au trecut de atunci s-au înregistrat progrese semnificative în această direcţie, iar Europa s-a aflat în prim planul acestor progrese.

Bătrânii suferă cel mai mult de cancer. Credit: Peter Hermes Furian

În fiecare zi de 4 februarie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, este bine să ne gândim la următoarea întrebare: am câştigat războiul cu această boală care afectează anual mai mult de 22 milioane de persoane?

Pentru început o veste bună: numărul celor care supravieţuiesc cancerului este mai mare decât al celor care mor datorită acestuia. Cele mai recente date din European Cancer Registry ne arată că în Europa existau în anul 2012 aproximativ 16 milioane de supravieţuitori ai cancerului.

Prin înţelegerea aspectelor biologice ale bolii s-au putut aplica tratamente personalizate pentru tratarea cancerului.

De exemplu, pentru pacienţii cu leucemie mieloidă cronică (CML-Chronic Myeloid Leukaemia), prin utilizarea de medicamente special concepute pentru anumite anomalii genetice din celulele CML s-a revoluţionat tratamentul acestei boli în ultimii 10 ani.

În cazul leucemiei la copii, am trecut de la situația în care nouă din zece copii mureau de pe urma acestei boli (în perioada lui Nixon) la situaţia în care doar unul din zece copii moare din cauza acestei boli în ţările dezvoltate.

În concluzie, s-au înregistrat progrese în lupta cu cancerul, dar încă mai există provocări cărora trebuie să le facem față pentru a ne asigura că nu ne vom confrunta cu o epidemie de cancer în următorii ani.

Nu toți pacienții sunt egali

Aceasta este esența problemei: nu toți pacienții cu cancer sunt egali. Dacă analizăm, ca exemplu, leucemia la copii despre care am vorbit mai sus, constatăm diferențe semnificative. În Zimbabwe, nouă din zece copii încă mor din cauza cancerului.

În Europa cancerul este cea mai frecventă cauză de deces prematur în mai mult de jumătate dintre țările acestui continent, el depăşind bolile cardiovasculare în această privinţă.

Tot aici există diferențe semnificative în ceea ce priveşte incidența cancerului, rata de mortalitate și posibilitatea de a beneficia de un tratament corespunzător împotriva cancerului.

Recunoscând existenţa acestor inegalităţi dintre pacienţi și din dorința de a face ceva pentru eliminarea acestora, un grup de pacienţi din Europa alături de reprezentanți ai personalului medical s-au unit pentru a forma European Cancer Concord (ECC).

Prin acest parteneriat, format din 20 grupuri de pacienți și 20 profesioniști din domeniul asistenței medicale, s-a lansat European Cancer Patient’s Bill of Right din Parlamentul European de la Strasbourg cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului din anul 2014.

Decesele provocate de cancer sunt consecința inegalităților dintre pacienţi în ceea ce priveşte accesul la o îngrijire optimă, diferitelor politici de sănătate aplicate în funcţie de vârstă în tratamentul cancerului, lipsei unui plan naţional realist de atribuire a resurselor necesare pentru lupta împotriva acestei boli.

O imagine a celulelor din cancerul de sân, aşa cum apar la microscopul electronic.

Credit: Wellcome Trust, CC BY-NC-ND.

În Irlanda de Nord accesul la medicamentele pentru tratarea cancerului a rămas în urmă în comparaţie cu alte ţări din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Astfel, un pacient din Belfast nu va primi aceeaşi îngrijire ca și un omolog de-al său din Birmingham, chiar dacă ambii sunt cetățeni ai Mării Britanii și se supun acelorași politici de impozitare.

Pentru a lupta împotriva cancerului în Europa, trebuie să ne asigurăm că toate țările oferă un nivel optim de îngrijire a pacienţilor de cancer.

Îmbătrânirea populației

O altă provocare căreia trebuie să-i facem faţă se referă la îmbătrânirea populației europene, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a incidenței cancerului în timpul vieții noastre.

Suntem pregătiți pentru această eventualitate?

Cercetările noastre recente ne sugerează că nu suntem. Am evidențiat diferențe semnificative privind accesul la studiile clinice despre cancer şi la asistenţa de specialitate în cazul pacienţilor având o vârstă mai mare de 65 de ani.

Aceştia au beneficiat mai puţin de intervenții de specialitate în cazul cancerului de sân, de prostată sau a cancerului colorectal decât în cazul persoanelor mai tinere. În multe cazuri tratamentul a fost stabilit mai degrabă pe baza vârstei pacientului decât pe baza altor factori importanți, cum ar fi modul în care tratamentul se potriveşte cu anumite studii clinice sau cu dorința pacienților.

Deşi vârsta în sine nu ar trebui să fie un factor de decizie în ceea ce priveşte accesul la o terapie curativă, există tot mai multe dovezi că pacienții mai în vârstă sunt mai puţin trataţi în comparaţie cu cei mai tineri și că această lipsă de echitate privind accesul la un tratament adecvat al cancerului duce la scăderea speranţei de viaţă a bolnavilor.

Vârsta este doar un număr și o abordare mai generală a acestei probleme poate conduce la realizări deosebit de importante, mai ales având în vedere explozia iminentă a cazurilor de cancer din Europa.

Astfel, deşi știința ne-a ajutat să vindecăm tot mai mulţi pacienţi, nu toată lumea beneficiază de un acces egal la aceste tratamente.

Decesele cauzate de cancer, evidențiate în acest articol, se datorează inegalităților dintre sistemele de sănătate ale țărilor europene și inegalităților constatate între diferite regiuni din aceeași țară. Criza economică din Europa a exacerbat aceste inechități, deja existente, cu privire la sănătate, privând pacienții bolnavi de cancer de îngrijirea vitală de care au nevoie.

Înmulţirea cazurilor de cancer cu care ne confruntăm în Europa va avea un impact profund nu numai asupra pacienţilor şi asupra familiile acestora. Va exista un impact negativ și asupra sistemelor noastre de asistență medicală și pe viitor asupra competitivităţii economice a Europei. De aceea acum avem nevoie de o conducere puternică pentru a pune în aplicare măsurile necesare pentru a acoperi acest decalaj dintre state.

Îmbătrânirea populației europene se află la baza unei creșteri exponențiale a cazurilor de cancer, astfel încât, în timpul vieții noastre, un cetățean european va muri datorită acestei boli la fiecare zece secunde. Pentru a opri această epidemie iminentă de cancer trebuie să acționăm acum.

Traducere şi adaptare după Are we winning the war on cancer?